|
Axx
Junior
| Data inscrierii: 17/Mai/2011 |
| Mesaje: 2 |
|
|
|
“Cat de multe stim despre orasul in care ne petrecem 80% din timp?” a fost intrebarea la care mi-am raspuns participand la seminarul “Arhitectura modernista in Bucurestiul interbelic” organizat de cei de la Fundatia Calea Victoriei.
Raspuns: mai nimic, cand vine vorba de istorie si de viata orasului. Arhitectul Vlad Thiery ne-a transpus in atmosfera bucuresteana de acum aproximativ un secol, in perioada interbelica. Se pare ca acea perioada este cea mai valoroasa in istoria Romaniei din punct de vedere architectural si noi, nu numai ca nu stim nimic despre asta, dar nici nu vrem sa aflam.
Ne-am intalnit intr-un loc pe care sigur o sa-l mai cercetez – Muzeul “Vasile Grigore”. A fost deschis in 2004 si dezvaluie colectia personala a pictorului Vasile Grigore cu peste 500 de componente (pictura, grafica, sculptura, arta populara romaneasca si universal). Casa in care este expusa colectia a fost gasita tot de marele colectionar si este o casa veche, superba, in care simti momentul la fiecare pas.
Am inceput sa povestim despre contextul economic si social al perioadei interbelice si iata o idée care rezuma totul: “dupa finalizarea primului razboi mondial, dupa Marea Unire, locuitorii Romaniei ar trebui sa se raporteze la Bucuresti ca la o capitala europeana. Imaginati-va un ardelean comparand Viena cu oraselul de provincie care era atunci Bucurestiul.” Am vorbit despre mai multi arhitecti care au contribuit la câștigarea “rezervatiei de arhitectura modernista” pe care o avem azi in Bucuresti: Marcel Iancu, Horia Creanga, Duiliu Marcu, Henriette Delavrancea, G. M. Cantacuzino.
vila_fuchsLui Marcel Iancu ii apartine primul imobil modernist din Bucuresti – Vila Jean Fuchs, finalizata in 1927 pe strada Negustori. Pictor, grafician, arhitect, teoretician, nascut in 1895 in Bucuresti, Marcel Iancu participa la formarea si promovarea miscarii dadaiste la Zürich, anima grupul avangardist de la Contimporanul si isi continua opera in Israel, dupa plecarea din Romania in 1941. Criticile la adresa cladirii n-au intarziat sa apara: „Vecinii nu se dumiresc de ce, in locul vechilor geamuri stramosesti, casa noua are o fereastra care merge de la un capat la altul al zidului, ca o vitrina de morga. Ochiul de pod, de obicei pe acoperis, e aici în triplu exemplar, ca niste cabine clasa I de vapor transatlantic, iar garajul pare sucursala crematoriului central.“
Putem recunoaste elemente (geometria pura, suprafetele mari vitrate, acoperisul tip terasa) la multe dintre casele si blocurile construite in perioada interbelica, dar asta nu inseamna ca sunt in intregime moderniste. Cele realizate de arhitecti, ca opera unitara, sunt putine si, din pacate, pe cale de disparitie.
blocul-aro-5Blocul de pe Magheru in care se afla cinematograful Patria este tot un imobil modernist. Este întâia cladire comisionata de o firma in noul stil arhitectural. Se face concurs si castiga echipa formata din Horia Creanga, sotia lui, Lucia si fratele lui, Ionel Creanga. Horia Creanga este nepotul lui Ion Creanga si este un personaj extrem de creativ si de nonconformist. In 1929 ei castiga concursul, dar lucrarile sunt sistate datorita crizei economice. In 1930 se reia proiectul si se construieste “blocul ARO”, debutantul bloc de pe actualul bulevard Magheru, cel care da tonul celorlalte constructii moderniste de aici (blocul Scala, blocul Fraenkel – cazut la cutremur in 1979, etc).
casa_constantiniu_balcicLucrari in stil modernist se gasesc si in alte orase din tara: vile in Eforie Nord si la Campina, vile la Balcic, contructii industriale la Brasov, Orastie sau in Prahova. Din pacate, o mare parte dintre ele sunt parasite sau au fost demolate. Am gasit articolul de aici, despre singura vila din Bucuresti marca Henriette Delavrancea, demolata in 2009, cu avizul celor care ar trebui sa apere aceste monumente si sa le “ajute sa-si traiasca viata pentru care au fost construite”. Cele mai renumite constructii facute dupa proiectele ei sunt toate in Balcic si imbina traditia cu noul in adevarate bijuterii arhitecturale moderniste.
|
